ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din Caraș-SeverinCaraș-Severin Expres — Știri din Reșița și județul Caraș-SeverinCele mai recente știri din Caraș-SeverinCaraș-Severin Expres — Știri din Reșița și județul Caraș-Severin
economie

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT: În educație, investițiile nu sunt suficiente dacă nu sunt folosite eficient

Radu Constantinescu

Radu Constantinescu

⏱ 2 min citire
Profesor și elevi în clasă, discuție despre educație
Sursa foto: caon.ro

Sursă: Caon.ro

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, afirmă că România se află din nou la coada clasamentului european privind finanțarea educației. În 2023, statul român a alocat doar 2,97% din produsul intern brut pentru acest domeniu, în timp ce media europeană a fost de aproximativ 4,7%. La celălalt capăt al clasamentului, Suedia a investit 6,8% din PIB, iar Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au depășit pragul de 6%. Această diferență nu este una marginală, ci reflectă două viziuni opuse asupra rolului educației în dezvoltarea societății.

Citește și: DPB construiește viitorul cu ciment evoZero® și transport electric

Pirtea subliniază că datele Eurostat din 2023 transmit un mesaj mai nuanțat decât simpla idee că mai mulți bani aduc rezultate mai bune. Unele țări cheltuiesc mult fără a obține performanțe corespunzătoare, în timp ce altele, cu resurse mai limitate, obțin rezultate bune. De exemplu, Letonia a cheltuit cu aproximativ 39% mai puțin decât media europeană pentru fiecare elev, dar a înregistrat rezultate mai bune decât media UE la citire și matematică. Malta, deși are o finanțare peste medie, are totuși o proporție ridicată de elevi cu rezultate slabe. Aceasta arată că problema nu este doar suma investită, ci modul în care sunt cheltuiți banii.

Importanța utilizării eficiente a fondurilor în educație

În cazul României, eficiența utilizării banilor contează, dar nu poate compensa nivelul scăzut de finanțare. Bugetul pentru educație din România este unul dintre cele mai mici din Europa, ceea ce limitează capacitatea școlilor de a reduce abandonul școlar, de a moderniza laboratoarele, de a atrage profesori calificați sau de a oferi sprijin psihologic și social elevilor.

  • La evaluarea PISA din 2022, doar 51% dintre elevii de 15 ani au atins nivelul de bază la matematică.
  • Aproximativ jumătate dintre elevi nu au competențele minime pentru viața de zi cu zi.
  • Statutul socioeconomic explică 26% din variația performanței la matematică, față de o medie de 15% în țările OECD.
  • Infracțiunile sociale și inegalitățile cresc în sistemul educațional din cauza fondurilor insuficiente.

Impactul finanțării asupra rezultatelor școlare

Rezultatele slabe ale elevilor români evidențiază gravitatea situației. Statul trebuie să investească nu doar mai mulți bani, ci și să asigure o utilizare eficientă a resurselor. În plus, reducerea inegalităților și modernizarea infrastructurii educaționale sunt esențiale pentru a crește performanța și pentru a oferi șanse egale tuturor elevilor.

Concluzia rectorului Pirtea este clară: fără o strategie clară și o gestionare eficientă a fondurilor, creșterea bugetului nu va avea efecte semnificative asupra calității educației din România.