Sursă: Caon.ro
Un memorandum de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Serbiei a fost semnat joi, în contextul proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Đerdap 3, situată în zona Clisura Dunării. Evenimentul a avut loc în condițiile în care, de la luna mai 2024, nu s-au mai făcut anunțuri oficiale despre stadiul proiectului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că, în prezent, se lucrează la evaluarea impactului și beneficiilor proiectului, în condițiile în care nu este planificată construcția unui nou baraj pe Dunăre, ci doar extragerea de apă din fluviu pentru uz energetic. Documentul semnat stabilește cadrul pentru schimbul de informații între cele două țări, pentru a asigura compatibilitatea cu centralele existente Porțile de Fier I și II.
Ce presupune proiectul hidrocentralelor Đerdap 3 și impactul său pentru România
Proiectul Đerdap 3, deținut de compania sârbă Elektroprivreda Srbije, ar urma să fie o centrală reversibilă cu o capacitate instalată de 1.800 MW, situată la kilometrul 1007 al Dunării, în aval de Dobra și Berzasca. Aceasta va pompe apa din fluviu în perioadele de surplus energetic, la altitudini între 380 și 407 metri, pentru a o reintroduce în Dunăre ulterior, după trecerea prin hidrogeneratoare.
- Proiectul nu prevede construcția unui nou baraj pe Dunăre, ci doar extragerea de apă pentru uz energetic.
- Se va realiza o colaborare tehnică și informațională între România și Serbia pentru monitorizarea impactului.
- Capacitatea totală a centralei va fi de 1.800 MW, cu finalizare estimată până în 2038.
- Exploatarea comună a Dunării include deja două centrale: Porțile de Fier I și II, din 1972 și 1984.
Ce urmează în dezvoltarea proiectului și implicațiile pentru zona Clisura Dunării
Deși studiile pentru o a treia exploatare hidroenergetică pe Dunăre au fost efectuate încă din anii ’70, proiectul Đerdap 3 nu a fost încă realizat. În prezent, se așteaptă finalizarea evaluărilor și a studiilor de impact, pentru a se decide dacă și când va fi construită această centrală. Implicațiile pentru România includ gestionarea resurselor de apă și asigurarea protecției mediului în zona Clisura Dunării, precum și menținerea navigației pe fluviu.
Reprezentanții oficiali au subliniat importanța dezvoltării compatibile cu celelalte centrale și protejării zonelor riverane. În timp ce proiectul încă nu a primit avize finale, semnarea memorandumului marchează un pas important în colaborarea energetică bilaterală, în condițiile în care, până acum, nu s-au făcut alte anunțuri concrete despre implementare.
În concluzie, proiectul Đerdap 3 rămâne în faza de planificare, dar semnarea acordului între cele două guverne indică intenția de a avansa în dezvoltarea acestei exploatări hidroenergetice, cu impact semnificativ asupra regiunii și a colaborării româno-sârbe.
