CARAȘ-SEVERIN – Situația socială a persoanelor în vârstă din județ rămâne o problemă acută, iar tendințele demografice indică o agravare în următorii ani. La 1 ianuarie 2026, populația județului a fost de 294.738 de persoane, în scădere față de anul anterior.
Din total, 47.362 (16%) aveau vârste între 0-19 ani, 114.817 (39%) între 20-49 ani, 67.589 (23%) între 50-65 ani și 64.970 (22%) peste 65 de ani. Comparativ cu 2025, primele două grupe de vârstă au înregistrat o scădere de 3% fiecare, în timp ce populația peste 85 de ani a crescut cu 5%, semn al îmbătrânirii accentuate.
Care este situația pensionarilor din Caraș-Severin?
Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, în aprilie 2026, în județ se aflau în plată 66.088 pensii din sistemul de stat, cu o medie de 2.704 lei, și 461 pensii de agricultori, cu o medie de 1.201 lei. Aproximativ 18% dintre pensionari și 45% dintre agricultori aveau venituri sub 1.281 de lei, beneficiind de indemnizația socială, în medie de 480, respectiv 429 de lei, ceea ce însemna venituri totale între 801 și 852 de lei lunar.
- Numărul pensionarilor în plată: peste 66.000
- Venit mediu al pensiilor: 2.704 lei pentru sistemul de stat
- Venit mediu al pensiilor agricole: 1.201 lei
- Procentul pensionarilor cu venituri sub 1.281 lei: 18%
- Numărul beneficiarilor de indemnizație socială: peste 11.000
Ce măsuri de sprijin sunt disponibile pentru vârstnici?
Conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011 și HG 6/2026, persoanele vârstnice pot beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu, însă costurile sunt semnificative. Pentru 20 de ore pe săptămână de îngrijire, costul lunar ajunge la 4.942 lei, iar pentru 10 ore, 2.494 lei. În Caraș-Severin, doar 189 de beneficiari primesc astfel de servicii, dintr-un total de 362 de persoane eligibile, activitatea fiind desfășurată de 9 furnizori, majoritatea privați.
Costurile ridicate și nivelul suportat de beneficiari, uneori de doar 12 sau 26,3 lei pe oră, limitează accesul la aceste servicii, accentuând vulnerabilitatea vârstnicilor singuri și fără resurse.
Este clar că, pe termen mediu și lung, populația îmbătrânește, iar resursele pentru sprijinul social trebuie să fie adaptate pentru a face față acestei realități. În plus, creșterea numărului de pensionari cu venituri mici și a celor fără sprijin adecvat reprezintă o provocare majoră pentru autorități și pentru societate în ansamblu.
Este nevoie de politici publice eficiente, care să asigure o calitate a vieții decente pentru toți vârstnicii, mai ales pentru cei aflați în situații de vulnerabilitate extremă. În condițiile în care populația activă scade, iar numărul pensionarilor crește, solidaritatea socială și măsurile de sprijin trebuie să devină prioritate națională.
