Sursă: Hotnews.ro
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică seară, la Digi24, că legislația ar trebui să prevadă o formă de responsabilizare pentru persoanele care răspândesc informații false cu consecințe grave. Declarația a venit după ce o ambulanță a fost atacată în comuna clujeană Recea-Cristur, sâmbătă seară, de localnici care au văzut clipuri pe TikTok despre «ambulanța care fură copii».
Citește și: Depășirile neregulamentare au provocat 4 persoane decedate și 15 răniți în Caraș-Severin
Gheorghiu a spus că este șocant faptul că oamenii au ajuns să reacționeze violent după dezinformări, crezând în informații false distribuite pe rețelele sociale. Ea a subliniat că trebuie să se ia măsuri legislative pentru a responsabiliza persoanele care răspândesc astfel de informații, mai ales când acestea au un impact grav asupra comunităților.
Responsabilitatea pentru dezinformare și consecințele asupra sănătății publice
Vicepremierul consideră că legislația trebuie să includă sancțiuni pentru cei care răspândesc informații false, mai ales în contextul în care acestea pot duce la acte de violență sau agresiuni asupra personalului medical. Gheorghiu a afirmat că trebuie să se creeze un cadru legal clar pentru a preveni astfel de situații.
- Ambulanța a fost atacată de localnici în Recea-Cristur, sâmbătă seară
- Șoferul a suferit răni grave la ochi, fiind nevoie de cel puțin trei luni de recuperare
- Trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani, au fost reținuți pentru 24 de ore
Impactul dezinformării asupra societății și rolul politicienilor
Gheorghiu a atras atenția că problema nu se limitează la utilizatorii rețelelor sociale, ci și la modul în care politicienii folosesc dezinformarea în scopuri populiste. Ea a spus că, în viitor, ar putea fi implementate măsuri pentru verificarea identității online a utilizatorilor, pentru a responsabiliza mai bine pe cei care răspândesc informații false.
Reacțiile oficiale și măsurile legislative sunt considerate esențiale pentru a combate fenomenul dezinformării și pentru a proteja personalul medical și cetățenii de reacții violente generate de informații false.
Evenimentele din Cluj rămân un exemplu clar al efectelor negative ale răspândirii de informații false, iar autoritățile analizează măsuri pentru prevenirea unor astfel de incidente în viitor.