Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Anunțul a fost făcut după ce a primit evaluarea oficială a Comisiei Europene, care a decis reducerea fondurilor alocate României pentru această etapă a PNRR. Oficialul a precizat că, în același timp, țara noastră a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, dar diferența de aproape jumătate de miliard de euro rămâne pierdută.
Citește și: DPB construiește viitorul cu ciment evoZero® și transport electric
Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2023, însă reformele aferente trebuiau să fie deja implementate corespunzător. În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial anumite sume, din cauza neîndeplinirii jalonelor, iar în noiembrie 2025, România a transmis justificări suplimentare, însă patru jaloane importante nu au fost satisfăcător rezolvate, a explicat Pîslaru.
Care sunt principalele reforme afectate și impactul lor
Ministrul a menționat că reforma pensiilor speciale a fost cel mai dificil jalon, fiind amânată de șase ori în instanțele Curții Constituționale. În acest caz, România a recuperat 166 de milioane de euro din cele 231 suspendate inițial.
- Reforma pensiilor speciale: 166 milioane euro recuperate din 231 suspendate
- Guvernanța companiilor de stat: 132 milioane euro recuperate
- Sectorul energiei: 48 milioane euro recuperate, dar pierd 180 milioane euro
- Transporturi (CNAIR, CFR, Metrorex): 4,5 milioane euro recuperate, dar pierd 15,4 milioane euro
Reacțiile oficiale și consecințele pentru România
Dragoș Pîslaru a criticat dur modul în care au fost gestionate reformele, acuzând politicienii de amânări și de numiri nepotrivite în conducerea companiilor de stat. El a afirmat că aceste practici au dus la pierderea fondurilor europene și la blocarea modernizării țării.
Reacțiile oficiale indică faptul că această decizie va avea consecințe directe asupra proiectelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii naționale. Ministrul a subliniat că, pentru a evita astfel de situații, este nevoie de o reformă profundă în gestionarea fondurilor europene și de o schimbare în modul de numire a conducătorilor companiilor de stat.
De asemenea, oficialii europeni au transmis că, dacă reformele nu vor fi accelerate și finalizate, riscă să fie suspendate și alte sume din PNRR, ceea ce va afecta planurile de investiții ale României pe termen mediu și lung.
Astfel, decizia Comisiei Europene marchează un moment critic pentru guvernul de la București, care trebuie să implementeze urgent măsuri pentru a recupera încrederea Bruxelles-ului și a evita pierderi suplimentare din fondurile europene.