Sursă: Banatulazi.ro
Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, remarcă în raportul BNR din 2026 că România se află într-un punct critic al presiunii fiscale. În 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB, iar în 2025 s-a redus la 7,9%, însă țara se confruntă cu o datorie publică aproape de limitele impuse de Pactul de la Maastricht. În plus, ținta de a aduce deficitul sub 3% este stabilită pentru anul 2031, însă provocările sunt majore.
Citește și: DPB construiește viitorul cu ciment evoZero® și transport electric
Raportul BNR, intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, analizează în detaliu situația economică a României, evidențiind că modelul de creștere bazat pe expansiune fiscală și creșteri de venituri a ajuns la limite. În contextul internațional complicat, cu tensiuni geopolitice și costuri ridicate de finanțare, datoria publică a crescut rapid în ultimii ani, iar deficitele bugetare au devenit o regulă, nu excepția.
Care sunt principalele vulnerabilități fiscale ale României în 2026?
Raportul indică o serie de vulnerabilități care afectează stabilitatea financiară a țării:
- Veniturile bugetare insuficiente
- Cheltuielile publice rigide
- Costurile mari cu dobânzile
- Dependența de finanțarea externă
- Dezechilibrele sistemului de pensii și al sistemelor sociale
- Performanța slabă a companiilor de stat
Ce înseamnă această situație pentru viitorul economic al României?
Specialiștii atrag atenția că, pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, România trebuie să adopte măsuri dure, precum majorarea colectării taxelor, reevaluarea cheltuielilor și reducerea privilegiilor fiscale. În plus, consolidarea fiscală va implica decizii politice și sociale dificil de implementat, dar inevitabile pentru credibilitatea statului în fața piețelor și a partenerilor europeni.
Pirtea subliniază că, în condițiile în care datoria publică a crescut accelerat, iar deficitele au devenit o regulă, România trebuie să își reevalueze modelul economic și să renunțe la iluziile creșterii prin consum și investiții publice nesustenabile. În final, raportul BNR din 2026 transmite un mesaj clar: fără reforme serioase, țara riscă să se confrunte cu crize fiscale și sociale grave în următorii ani.
Autoritățile române trebuie să acționeze rapid pentru a evita adâncirea dezechilibrelor și pentru a asigura o creștere durabilă, în condițiile unui context internațional tot mai complicat.