Sursă: Caon.ro
Caraș-Severin — O dinamică dificilă a transportului naval pe Dunăre afectează cursele de pasageri și autovehicule. La malul sârbesc, acostarea bacului se confruntă cu probleme de ani de zile, ceea ce a dus la reducerea frecvenței și disponibilizarea personalului.
Din datele raportate pentru anul trecut, între 22 iulie 2025 și finalul anului, s-au efectuat doar 300 de curse, transportând peste 3.500 de pasageri și peste 1.200 de autovehicule. În plus, au fost înregistrate 90 de situații în care cursele nu s-au putut realiza, din cauza nivelului scăzut al Dunării și a dificultăților de acostare.
Care sunt principalele probleme ale bacului pe Dunăre?
Una dintre cele mai mari provocări o reprezintă nivelul scăzut al Dunării, care face dificilă acostarea bacului la malul sârbesc. Vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Crina, a explicat că, în perioadele de secetă, acostarea devine problematică, fiind nevoie chiar de intervenții cu remorchere pentru a relua activitatea.
- Probleme cauzate de nivelul scăzut al Dunării
- Reducerea personalului de la 5 la 3 membri
- Număr redus de curse, doar două pe zi
- Imposibilitatea acostării pe partea sârbă din cauza aluviunilor
- Costuri suplimentare pentru remorchere și intervenții
- Impact asupra turismului și transportului de autovehicule
Ce impact are această situație asupra transportului naval?
Reducerea frecvenței curselor și dificultățile de acostare afectează direct mobilitatea între România și Serbia, mai ales în perioadele de secetă. În plus, disponibilizarea personalului și cheltuielile suplimentare pentru intervenții complică gestionarea activității de navigație pe Dunăre.
Potrivit raportului de activitate al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Feriboat Moldova Nouă-Serbia, bugetul operațiunilor a fost mai mic decât veniturile, însă dificultățile de acostare rămân un obstacol major. Autoritățile locale continuă să caute soluții pentru a menține cursele, dar condițiile naturale și problemele tehnice persistă.
În concluzie, situația bacului pe Dunăre rămâne complicată, iar autoritățile române și sârbe trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții durabile, astfel încât transportul naval să poată funcționa în condiții normale, indiferent de nivelul apelor.