Deși aproape două treimi dintre români susțin continuarea reformelor economice, în realitate, încrederea în cei care le implementează a scăzut semnificativ, arată un sondaj realizat de INSCOP Research în mai 2026. În ciuda sprijinului pentru schimbare, românii se tem de costurile acesteia, fiind influențați de experiențele negative din ultimele decenii.
Rezultatele sondajului indică o societate conștientă de necesitatea stabilității, dar și de nevoia unei schimbări complete a clasei politice. Aproximativ 88% dintre respondenți consideră că România are nevoie de stabilitate, în timp ce aproape 69% cred că trebuie să se facă o reformă profundă în sistemul politic. În același timp, circa 70% susțin că statul trebuie să protejeze populația, chiar dacă acest lucru înseamnă riscul de a nu-și putea plăti datoriile.
Paradoxul societății românești: sprijin pentru reforme, dar reticență față de implementare
Chiar dacă cifrele par contradictorii, ele reflectă un paradox profund. Societatea înțelege că modelul economic actual este epuizat, însă nu are încredere în modul în care sunt gestionate schimbările. Oamenii percep degradarea instituțiilor, infrastructura insuficientă și incapacitatea administrației de a face față provocărilor.
- Privatizările haotice din anii ’90
- Austeritatea dură din 2010
- Reformele începute cu entuziasm și abandonate ulterior
- Costurile reformei suportate de populație, beneficiile fiind concentrate la vârf
Ruptura socială și clivajul pragmatic în societatea românească
Analiza indică o schimbare în dinamica clivajului politic. Nu mai vorbim despre pro-europeni versus suveraniști, ci despre o ruptură pragmatică: pe de o parte, cei care cred că reformele pot fi făcute corect, iar pe de altă parte, cei convinși că vor fi din nou sacrificați.
Experiența economică a fiecăruia determină poziția în această fractură. Cei care au pierdut cel mai mult în decenii de ajustări cer protecție, în timp ce elitele urbane acceptă mai ușor dinamismul schimbării. În final, românii doresc reforme, dar cu un sacrificiu care să nu fie redistribuit în mod nedrept.
Societatea românească nu respinge ideea de schimbare, ci doar modul în care aceasta se realizează, având în vedere experiențele dureroase din trecut. În acest context, încrederea în clasa politică și în mecanismele reformei rămâne fragilă, iar viitorul depinde de modul în care autoritățile vor reuși să câștige din nou încrederea populației.